sâmbătă, 16 august 2008

Tacerea de care avem nevoie

Uneori avem atata nevoie sa comunicam,incat nu mai luam in considerare daca cel caruia ne adresam ne poate suporta "logoreea" si apasam pe pedala pana la refuz.Eu fac asta?Oare?Cred ca da! In momentele cand sunt goala...sufleteste....goala complet si am nevoie sa trag energie de la altul...dar stiu ca eu am puterea sa si dau asta...sa revigorez sufletul celuilalt si sa nu sufoc....I suppose that!!Ma doare tacerea prietenilor,schimbarile de comportament,sunt suspicioasa,complexata,am nevoie de atentie ,de dragoste,de dragostea MEA,de incredere,de suport moral,de intelegere.....cer mult oare?Ma doare sa cred ca pot citi un "te iubesc"doar tastat...indiferent daca e pentru mine sau nu...ma doare sa vad ca cineva sufera si eu nu pot face nimic pentru asta.....



CANDELA DIN SANGE
Dumitru Vasile - Delceanu
(din volumul "Rastignit pe frunza")

Da-mi tarie, Doamne, sa-nteleg mai mult
Din tacerea stelei care sta sa cada,
Pe catapeteasma inimii s-ascult
Jucaus cum arde fulgul de zapada.

Bate-ma cu grija de a nu-ti gresi
Nici macar cu pleoapa tresarind sub vremuri,
Candela din sange nu mi-o stinge, ci
Sa m-atingi cu soapta si sa ma cutremuri.

Nu din mila, Doamne, din iubire pune,
Cand m-adie somnul, trambita sa sune

Niciun comentariu: