"Principala sarcina din viata unui om este sa se nasca, sa devina ceea ce ii permite potentialul. Cel mai important produs al efortului sau este propria personalitate"
sâmbătă, 25 octombrie 2008
Citat de duminica
"Principala sarcina din viata unui om este sa se nasca, sa devina ceea ce ii permite potentialul. Cel mai important produs al efortului sau este propria personalitate"
Cand m-am iubit pe mine indeajuns...(preluat)
•M-am simtit silita sa incetinesc, s-o las mai usor... Si acest lucru a insemnat Diferenta.
•Am inceput sa indragesc sa fiu singura, inconjurata de tacere, impresionata de vraja sa, ascultandu-mi universul interior.
•Am realizat ca nu sunt speciala, dar sunt unica.
•Am redefinit ideea de „succes” si viata a devenit simpla.
•Mi-am dat seama ca merit sa-l cunosc direct pe Dumnezeu.
•Am vazut ca nu trebuie sa vanez viata. Daca sunt discreta si stau nemiscata, viata insasi vine spre mine.
•Am renuntat la convingerea ca „viata este grea”.
•Am realizat ca durerea emotionala este un semnal ca ating adevarul exterior.
•Am invatat sa imi intalnesc propriile nevoi, fara sa le numesc egoism.
•Am inceput sa vad ca dorintele inimii chiar vin, si am crescut mai rabdatoare si mai calma, cu exceptia momentelor cand... am uitat.
•Am renuntat sa imi mai ignor sau sa imi accept durerea.
•Inima mea a devenit atat de sensibila incat poate sa intampine bucuria si durerea, in egala masura.
•Am inceput sa meditez in fiecare zi, iar acesta este un gest profund de dragoste-de-sine.
•Am inceput sa ma simt ca un cadou pentru Lume si am adunat multe panglici si funde frumoase care, pentru a-mi aminti, inca atarna pe perete.
•Nu am mai avut nevoie de oameni sau de lucruri pentru a ma simti in siguranta.
•Am incetat sa-mi mai doresc ca viata mea sa arate altfel si am inceput sa o vad asa cum este; viata mea mi-a folosit in evolutia personala.
•Am inceput sa inteleg complexitatea, misterul si vastitatea sufletului meu. Cat de nechibzuita am fost sa gandesc ca stiu sensul vietii Celuilalt!...
•Am incetat sa imi proiectez fortele si slabiciunile asupra celorlalti si le-am tinut numai pentru mine.
•Am inceput sa simt o prezenta divina in mine si sa ii percep indrumarea. Invat sa am aceasta incredere si sa traiesc din ea.
•Am incetat sa ma mai epuizez prin incercari exagerate.
•M-am oprit din a ma mustra pe mine insami pentru deciziile pe care le-am luat – care m-au facut sa ma simt in siguranta si pentru care mi-am asumat responsabilitatea.
•Am inceput sa vad jignirea in incercarea de a forta ceva sau pe cineva care nu este pregatit – inclusiv eu insami.
•Am inceput sa pasesc si sa urc toate treptele pe care am putut, alegand traseul exagerat.
•Am devenit propria mea autoritate, ascultandu-mi intelepciunea inimii. Asa e modul in care imi vorbeste Dumnezeu. Inseamna intuitie.
•Partea impulsiva din mine a invatat sa astepte momentul potrivit. Apoi a devenit fara obstacole si fara temeri.
•Am inceput sa accept inacceptabilul.
•Am observat ca ceea ce sunt face parte din sufletul meu. Cu aceasta schimbare de perceptie, eul meu si-a pierdut partea stridenta si paranoia si si-a putut vedea de treaba sa.
•As putea sa ma trezesc uneori, in noapte, cu muzica din interiorul meu!
•Am inceput sa abandonez tot ceea ce nu era sanatos. Acest lucru a presupus oameni, locuri de munca, principiile si obiceiurile mele – tot ceea ce ma retinea „mica”.
•Am renuntat la perfectionism, acest ucigas al veseliei.
•Am putut spune adevarul despre talentele si despre limitele mele.
•Nu am mai raspuns la telefon atunci cand nu voiam sa vorbesc.
•Iertarea celorlalti a devenit un fapt irelevant.
•Am putut sa-mi amintesc, in momentele de confuzie, de efort, de mahnire, ca acestea sunt parte din mine si merita dragostea mea.
•I-am putut permite inimii sa galopeze fara prejudecati si sa-si asume durerea lumii.
•Am inceput sa ridic gunoiul de pe strada.
•Am putut sa-l simt pe Dumnezeu in mine si sa il vad in...tine. Asta ne face pe amandoi divini. Esti pregatit pentru asta?
•Am inceput sa scriu despre viata mea si despre convingerile mele, pentru ca am stiut ca acest lucru reprezinta drepturile si responsabilitatile mele.
•Am inceput sa imi vad scopul si sa ma indepartez incet de lucrurile care ma distrageau.
•Am invatat sa spun „da” atunci cand am vrut si „nu” atunci cand n-am vrut.
•Am vazut dincolo de bine si de rau si am devenit neutra. La inceput am crezut ca aceasta a insemnat indiferenta. Acum realizez cum claritatea vine odata cu pozitia de neutralitate.
•Am inceput sa-mi hranesc pofta de singuratate si sa sarbatoresc inexplicabila satisfactie care vine odata cu aceasta.
•Mi-am recunoscut curajul si temerile, naivitatea si intelepciunea si le-am facut loc tuturor la masa mea.
•Mi-am dat seama ca nu sunt niciodata singura.
•Nu am mai incercat sa alung criticile venite de la vocea din capul meu. Acum ii spun „multumesc pentru ca mi-ai impartasit punctul tau de vedere”. Am incheiat discutia!
•Am renuntat la a incerca sa fiu salvarea pentru ceilalti.
•Am pierdut teama de a marturisi propriul adevar, pentru ca mi-am dat seama cat de valoros este.
•Am inceput sa-mi torn sentimentele in jurnale. Acesti „prieteni apropiati” vorbesc limba mea. Nu avem nevoie de traducatori.
•Am incetat sa caut experti si am inceput sa-mi traiesc propria viata.
•Am ajuns sa realizez cum furia ma invata despre responsabilitate si cum aroganta ma invata despre umilinta.
•Am putut sa fiu impacata cu fluctuatiile de disperare.
•Am renuntat sa fiu „asa cum trebuie”, lucru care ma facea, de fapt, sa fiu de neinteles.
•Am invatat sa ma exteriorizez pentru durerile din viata, in loc sa-mi ingreunez inima cu povara lor.
•M-am iertat pentru toate momentele in care am crezut despre mine ca sunt indeajuns de buna.
•Am incetat sa ma tem de fricile mele.
•Am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma tem de viitorul care ma tine in prezent, acolo unde domneste viata.
•Mi-am dat seama ca mintea mea poate sa ma tortureze si sa ma amageasca, dar toate acestea... spre folosul inimii mele.
•Am inceput sa gust libertatea.
•Mi-am gasit puterea si am scris aceste randuri.
•Am inceput sa indragesc sa fiu singura, inconjurata de tacere, impresionata de vraja sa, ascultandu-mi universul interior.
•Am realizat ca nu sunt speciala, dar sunt unica.
•Am redefinit ideea de „succes” si viata a devenit simpla.
•Mi-am dat seama ca merit sa-l cunosc direct pe Dumnezeu.
•Am vazut ca nu trebuie sa vanez viata. Daca sunt discreta si stau nemiscata, viata insasi vine spre mine.
•Am renuntat la convingerea ca „viata este grea”.
•Am realizat ca durerea emotionala este un semnal ca ating adevarul exterior.
•Am invatat sa imi intalnesc propriile nevoi, fara sa le numesc egoism.
•Am inceput sa vad ca dorintele inimii chiar vin, si am crescut mai rabdatoare si mai calma, cu exceptia momentelor cand... am uitat.
•Am renuntat sa imi mai ignor sau sa imi accept durerea.
•Inima mea a devenit atat de sensibila incat poate sa intampine bucuria si durerea, in egala masura.
•Am inceput sa meditez in fiecare zi, iar acesta este un gest profund de dragoste-de-sine.
•Am inceput sa ma simt ca un cadou pentru Lume si am adunat multe panglici si funde frumoase care, pentru a-mi aminti, inca atarna pe perete.
•Nu am mai avut nevoie de oameni sau de lucruri pentru a ma simti in siguranta.
•Am incetat sa-mi mai doresc ca viata mea sa arate altfel si am inceput sa o vad asa cum este; viata mea mi-a folosit in evolutia personala.
•Am inceput sa inteleg complexitatea, misterul si vastitatea sufletului meu. Cat de nechibzuita am fost sa gandesc ca stiu sensul vietii Celuilalt!...
•Am incetat sa imi proiectez fortele si slabiciunile asupra celorlalti si le-am tinut numai pentru mine.
•Am inceput sa simt o prezenta divina in mine si sa ii percep indrumarea. Invat sa am aceasta incredere si sa traiesc din ea.
•Am incetat sa ma mai epuizez prin incercari exagerate.
•M-am oprit din a ma mustra pe mine insami pentru deciziile pe care le-am luat – care m-au facut sa ma simt in siguranta si pentru care mi-am asumat responsabilitatea.
•Am inceput sa vad jignirea in incercarea de a forta ceva sau pe cineva care nu este pregatit – inclusiv eu insami.
•Am inceput sa pasesc si sa urc toate treptele pe care am putut, alegand traseul exagerat.
•Am devenit propria mea autoritate, ascultandu-mi intelepciunea inimii. Asa e modul in care imi vorbeste Dumnezeu. Inseamna intuitie.
•Partea impulsiva din mine a invatat sa astepte momentul potrivit. Apoi a devenit fara obstacole si fara temeri.
•Am inceput sa accept inacceptabilul.
•Am observat ca ceea ce sunt face parte din sufletul meu. Cu aceasta schimbare de perceptie, eul meu si-a pierdut partea stridenta si paranoia si si-a putut vedea de treaba sa.
•As putea sa ma trezesc uneori, in noapte, cu muzica din interiorul meu!
•Am inceput sa abandonez tot ceea ce nu era sanatos. Acest lucru a presupus oameni, locuri de munca, principiile si obiceiurile mele – tot ceea ce ma retinea „mica”.
•Am renuntat la perfectionism, acest ucigas al veseliei.
•Am putut spune adevarul despre talentele si despre limitele mele.
•Nu am mai raspuns la telefon atunci cand nu voiam sa vorbesc.
•Iertarea celorlalti a devenit un fapt irelevant.
•Am putut sa-mi amintesc, in momentele de confuzie, de efort, de mahnire, ca acestea sunt parte din mine si merita dragostea mea.
•I-am putut permite inimii sa galopeze fara prejudecati si sa-si asume durerea lumii.
•Am inceput sa ridic gunoiul de pe strada.
•Am putut sa-l simt pe Dumnezeu in mine si sa il vad in...tine. Asta ne face pe amandoi divini. Esti pregatit pentru asta?
•Am inceput sa scriu despre viata mea si despre convingerile mele, pentru ca am stiut ca acest lucru reprezinta drepturile si responsabilitatile mele.
•Am inceput sa imi vad scopul si sa ma indepartez incet de lucrurile care ma distrageau.
•Am invatat sa spun „da” atunci cand am vrut si „nu” atunci cand n-am vrut.
•Am vazut dincolo de bine si de rau si am devenit neutra. La inceput am crezut ca aceasta a insemnat indiferenta. Acum realizez cum claritatea vine odata cu pozitia de neutralitate.
•Am inceput sa-mi hranesc pofta de singuratate si sa sarbatoresc inexplicabila satisfactie care vine odata cu aceasta.
•Mi-am recunoscut curajul si temerile, naivitatea si intelepciunea si le-am facut loc tuturor la masa mea.
•Mi-am dat seama ca nu sunt niciodata singura.
•Nu am mai incercat sa alung criticile venite de la vocea din capul meu. Acum ii spun „multumesc pentru ca mi-ai impartasit punctul tau de vedere”. Am incheiat discutia!
•Am renuntat la a incerca sa fiu salvarea pentru ceilalti.
•Am pierdut teama de a marturisi propriul adevar, pentru ca mi-am dat seama cat de valoros este.
•Am inceput sa-mi torn sentimentele in jurnale. Acesti „prieteni apropiati” vorbesc limba mea. Nu avem nevoie de traducatori.
•Am incetat sa caut experti si am inceput sa-mi traiesc propria viata.
•Am ajuns sa realizez cum furia ma invata despre responsabilitate si cum aroganta ma invata despre umilinta.
•Am putut sa fiu impacata cu fluctuatiile de disperare.
•Am renuntat sa fiu „asa cum trebuie”, lucru care ma facea, de fapt, sa fiu de neinteles.
•Am invatat sa ma exteriorizez pentru durerile din viata, in loc sa-mi ingreunez inima cu povara lor.
•M-am iertat pentru toate momentele in care am crezut despre mine ca sunt indeajuns de buna.
•Am incetat sa ma tem de fricile mele.
•Am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma tem de viitorul care ma tine in prezent, acolo unde domneste viata.
•Mi-am dat seama ca mintea mea poate sa ma tortureze si sa ma amageasca, dar toate acestea... spre folosul inimii mele.
•Am inceput sa gust libertatea.
•Mi-am gasit puterea si am scris aceste randuri.
ganduri de toamna
am ucis...cu buna stiinta....l am ucis.....era imposibil pentru viata asta...pentru timpul si pentru ceea ce suntem acum si cum si cu cine suntem...am fost de acord ca trebuie ucis...dorul si ceea ce construisem...ma gandesc la cum ar fi fost...sa fi trecut peste tot si toate si sa fi avut...dorul....
Viatza si libertate prin viatza..
Vezi mai multe video din Divertisment »iti dai seama?te gandesti vreodata?aloca tzi o doza de nebunie maxima si traieste ca si cum ar fi fost asa.....si clipele de nebunie idealistica folosesc spiritului.....cat de rai putem fi..cat de rai.....si de cruzi....mi a pierit simtul durerii....l am inecat in existenta asta dificila...dar frumoasa....mi e cald in suflet....rana se vindeca.....gandul nu...ramane acolo....sangerand
Viatza si libertate prin viatza..
Vezi mai multe video din Divertisment »iti dai seama?te gandesti vreodata?aloca tzi o doza de nebunie maxima si traieste ca si cum ar fi fost asa.....si clipele de nebunie idealistica folosesc spiritului.....cat de rai putem fi..cat de rai.....si de cruzi....mi a pierit simtul durerii....l am inecat in existenta asta dificila...dar frumoasa....mi e cald in suflet....rana se vindeca.....gandul nu...ramane acolo....sangerand
azi.....
stiu ca azi ai sa lipsesti si ai sa fii in alt anturaj,real si care poate te va tine departe de mine macar din punct de vedere ...adevarat...ma gandesc cum privesti,cum simti cand esti acolo cu .....ma gandesc cum simti si gandesti cand dormi alaturi de ea,cand o saruti si cand faci dragoste cu ea,cum o privesti si cum simti cand ii explici anumite lucruri.....si mi e dor dureros...si ma tine caldura din suflet si vorbele tale care mi le ai spus cand ai fost langa mine.....T I
nicolae guta si copilul de aur-daca pleci ia-ma cu tine..by susanualin..original100%
Asculta mai multe audio Muzica »
m am gandit azi ce s ar intampla sa stiu ca totul e un fiasco.....si m am ingrozit....nu pot sa mi imaginez ...eu astept...si astept...
nicolae guta si copilul de aur-daca pleci ia-ma cu tine..by susanualin..original100%
Asculta mai multe audio Muzica »
m am gandit azi ce s ar intampla sa stiu ca totul e un fiasco.....si m am ingrozit....nu pot sa mi imaginez ...eu astept...si astept...
asteptare.....T I
adresa mea e CALEA IUBIRIIdaca ai sti cat te astept,daca ai sti cat ma doare,daca ai sti cat visez,daca ai sti cate ganduri sunt pentru tine,daca ai sti cat de mult cred in tine,atunci m ai iubi mai mult decat o faci acum
...Asteptare.....
Vezi mai multe video din Muzica »
Abonați-vă la:
Postări (Atom)