LUI

Ploua incet...
in urma pasilor nostri, si ne alunga singuratatea din frunze..
ploua si chipul tau obosit de
asteptare, cheama iubiri pierdute in ceatza
pustie.
Ploua in florile din noi si zambetul si timpul
trece stingher pe langa oameni rataciti in clipe.
Si aici si acolo...
Stam si privim in bucati de
viata.
Starea de lacrima a ploii care nu ma conteneste sa ne vorbeasca, prin frunze, pasi si iubiri.
Buze umezite de dorinta si patima ploilor de toamana sunt acum mai patimase ca oricand, vreme de melancolie si pasi pierduti in singuratatea din frunze.
Ploua mai nebun ca atunci cand ne-am unit destinul cu clipa din copacul ratacit Ploua mai albastru ca atunci cand ne-am simtit cuvantul ud de iubbire..
inca ploua pentru noi...
Si inca ploua si ne aduce lacrimile si visarea, tristetea si durerea dar si implinirea rodului
Ploaia inseamna putere si melancolie inseamana dor
,speranta dar si lacrimi fierbinti.
CREDE-MA...nu am
vrut decat sa unesc destinul cu clipa.
...E PLOAIA DIN SUFLETUL MEU.