Atata pace

Se prăvălesc raze molcome la poalele orizontului, acoperind amurgul în tonuri roşietice. Mor clipele zilei, prelingându-se-n taină pe obrazul înserării, iar tihna şi somnul tatuează timid trupul pământului. Luna îşi dezveleşte faţa şi picături de lumină înveşmântează umbre… În tăcere, din ochii cerului scapără steluţe argintii; vraja se aşterne peste tot, înfiorând timpul. Vise şi fluturi ostoiţi împacă domol pleoapele… Şi-i atâta linişte! am gasit versurile acestea in dimineata care imi alina dorul de casa