eu sunt ce par a fi

eu sunt ce par a fi...eu iubesc cu tot sufletul imi pierd ratziunea si ma daruiesc absolut uneori....ignorand anumite elemente...eu sunt un cantec,un dor,un freamat ,o caldura...eu sunt linistea si sunetul padurii....eu sunt iubita care are raze in inima ...eu sunt femeia care stie cum e sa ti iubesti mama,fratele,copiii,barbatul MEU cu responsabilitate si nu superficial numai din gura si degete eventual cu tot ceea ce am in mine....eu sunt omul care viseaza frumos....eu sunt individul care e high options...in viata asta...stiu ca ma ridic peste nivel....si ca privesc de sus..stiu ca ma uit in sus la altii care sunt geniali in ceea ce fac..dar am puterea sa admir si sa apreciez ceea ce ....subsolarii nu pot:)...eu sunt o lacrima de stea....care se ridica .....eu sunt....un gand si un vis...

orgasm.....mental

dupa mult timp de asteptare.....



partida de dimineata...dupa somnul imbratzishat



departe de tot si de toate grijile...si de toti...zbling

calitatea de a fi femeie

Ce impune notiunea de femeie?casatorita sau nu...
Dimineata:spalat samd....machiat usor..sau numai gloss si imbracat...pentru respectul de sine..
Dupa amiaza,,,uffff grija ce este de mancare..gatit ,pus masa ,strans masa...
Seara...oliak de net si citit,apoi cina cu familie....si citit si citit si citit plus dush,,,samd de ale noastre muierilor....
Am vazut niste aratari care dimineata vin la magazin cu capotul...si circula asa pe strada....pfoai doamne...
Femeia inseamna diversitate si bun gust....concluzie....fi ti femei nu ...aratari!!

Reiau ideea...respectul de sine..e evidentiat prin aparitia..in fata oamenilor...dar la unele "aratari"mai trebuie o viata sau chiar doua ca sa invete asta...vezi niste web uri on chat..

superficialitate

stau si fac matematica cu Diana si citeam printre randuri....si pe net...la una din replicile mele despre un anume teatru mi s a ripostat vehement ca,copiii nu se distreaza privind o cladire....sh atunci doamneeeeee de ce traim si pentru ce daca in 2008 exista un asemenea grad de tembelism?
mama ne a trimis de mici la teatru,de papusi si apoi la Teatrul National...mergea cu noi ne explica,ne ducea la Opera ne punea sa citim astfel incat sa avem un orizont...dar acum parintii stau pe net,copilul isi face viata tot pe net cu jocuri ingrozitoare....timpul trece virtual mai mult decat real...si atunci de unde dracu sa stie cineva de teatru si cultura??????
ce sa le ceri cantitatilor astora infime de cultura?
sa si educe copiii?
pai ei stau si tasteaza in timp ce copilul nu stie nimic de nimeni....ce cartzi,ce informatii,ce discutii cu familia?vacs albina
se duce dreaq tot ce e sfant..familie..educatie si mai ales nivel de cultura si civilizatie...dar poate eu ma lovesc de elemente fara valoare care poseda un pc...alta explicatie n am din moment ce am prieteni cu copii de valoare cu care poti aborda orice subiect...cred ca ma tampesc cate un pic...citind prostii.....brb sa bloguiesc inteligent....ca tare s desteapta si am laudatori in viata ....

nu shtii...

Simti ce simt eu acum? Durerea asta insuportabila? O simti? Ma doare inima. Pentru ca e prea goala. Am inceput sa nu mai iubesc nimic in jur. Si atunci cand totusi iubesc cate ceva, ma feresc sa ii arat sau sa ii spun. Mi-e frica sa nu dispara. Asa cum au disparut toti. Si tu. Desi pe tine n-am apucat sa te iubesc. Pe tine te-am adulat si adorat. As fi putut totusi sa te si iubesc. Dar nu m-ai lasat. Ai fost prea preocupat de tine si de viata ta. Si a mea s-a dus dracu. Si nici macar nu iti pasa. Nu ti-a pasat niciodata. Doar eu am fost atat de naiva si de proasta incat sa cred ca iti pasa...

Ma pregatesc sa te parasesc.

Ma pregatesc sa te parasesc. Stiu cat de mult conteaza asta pentru tine. Cam cat conteaza pentru mine ca a iesit Obama presedinte. Desi practic te parasesc pentru cateva zile, sper sa te parasesc definitiv. Sa uit de tine ca de un potential iubit. Sa imi amintesc de tine ca de o simpla cunostinta. Ca de un simplu prieten. Sa nu mai faci parte din gandurile mele. Sa nu mai faci parte din viata mea. Sa nu ma mai gandesc la tine pur si simplu. Misiune grea. Imi place la nebunie sa ma gandesc la tine. Sa visez la tine. La noi. Dar... visez cai verzi pe pereti! Mai degraba castiga CS Otopeni campionatul decat sa se implineasca gandurile astea! Eh... ce stiu eu?! Probabil ca cineva acolo sus are alte planuri pentru mine. Sper sa fie mai bune. Sper sa nu ma mai doara.

Tu habar n-ai. Nici n-ai sa afli. Urasc ca eu sunt cea care trebuie sa renunte si de data asta. Ar fi trebuit sa n-am scrupule absolut deloc. Sa nu imi pese nici de tine si nici de ea. Chiar nu inteleg de ce dracului imi pasa de ea! Ca pana la urma, nu imi e prietena, nu imi e ruda. Nu ar trebui sa imi pese. Dar imi pasa. Sunt suficient de proasta incat sa imi pese de ce spune ea. De ce simte ea. Ma pun in permanenta in situatia ei si imi dau seama ca ea n-are nici o vina. Ea n-are nici o vina ca eu te vreau doar pe tine. Si ca tu abia astepti sa iti spun asta. Si sa fii doar al meu. Chiar daca doar pentru cateva clipe. Visele devin realitate, dar eu nu vreau sa devina visul asta realitate. Nu vreau sa imi cladesc drumul dand din coate si calcand pe cadavre. Fiti voi fericiti. Intr-o zi ma voi bucura pentru voi. Chiar daca deja o fac in adancul sufletului. Stiu ca esti baiat bun. Crede-ma ca sunt absolut constienta de asta. Doar ca nu mai pot sa ma gandesc doar la altii. Mi-e greu! Sunt si eu om. Am un suflet. Care ma doare groaznic. Ma doare, sa stiu ca toti au cate ceva doar al lor, cu care sa imparta bune si rele, iar eu ma am doar pe mine! Pe mine in stare pura. Cu mine impart si bune si rele, si necazurile si bucuriile si tot asa. Tot doar cu mine. Am o relatie cu mine, bazata pe incredere, respect si un sac plin ochi de iubire. Cu care n-am ce face. Nu mai cred ca am ceva pus de o parte. Sper. Dar nu mai cred. Asta mi se pare cel mai tragic...


te am iubit...fraiera s...si fraier esti

Caut solutii

Orice situatie are doua variante de solutionare - una buna si alta gresita. Intotdeauna ai de ales intre doua usi - cea care iti deschide un drum si cea care nu te duce nicaieri. Sau cea care duce undeva unde nu iti doresti sa te afli. In permanenta, ai de luat decizii.

Mereu ti se va intampla ceva care te va forta sa alegi intre doua variante. Uneori, tot ceea ce ti se pune la dispozitie reprezinta doua variante nefericite. Nu poti spera decat ca ai optat pentru cea ale carei repercusiuni sunt mai putin dramatice.

O greseala poate duce la alte greseli. Si exista momente in viata in care trebuie sa intrerupi un lant vicios de greseli care curg una din alta. Ce usa urmeaza sa deschizi? Ce te asteapta in spatele fiecarei alegeri? Care este pasul pe care il faci apoi?

M-am intrebat adesea de ce gresesc atat de mult, in situatii in care acest lucru nu imi este permis. De ce aleg caile infundate, drumurile cu gropi, usile inchise? Si, mai mult decat atat, ce se intampla dupa aceea? Cum reactionez, cum ma port, cum trec peste?...

Nu am solutii predefinite. Nu am un tabel de reactii aplicabile in orice moment al vietii. Nu am decat vointa si dorinta de a face lucrurile sa mearga mai departe. Cu dat cu capul de toti peretii, cu pasi mici la inceput, cu imposibilitatea de a trece peste, cu nevoia de a ma detasa in momente in care simt ca nu se mai poate, cu indiferenta, uneori, cu multa repulsie fata de mine si de lucrurile pe care trebuia sa le fac asa cum trebuie si totusi nu le-am facut, cu multa autocritica...

Uneori, nu imi iese. Uneori, imi este greu sa depasesc greselile mele sau ale altora. Atunci astept. Sa ma vindec. Sa ma lupt cu mine. Sa repar. Sa vad ca pot mai mult de atat. Sa nu mai repet.

Stiu ca voi gresi din nou, cu toata grija mea de a nu o mai face. Inevitabil. Este in natura umana. Dar mi-am dat seama de un lucru. In ciuda neputintei pe care o simti, in ciuda "urii" care se naste impotriva ta si impotriva celor care te ranesc cu sau fara intentie, nu este crucial ceea ce s-a intamplat. Pentru ca jocurile sunt deja facute, nu se mai pot schimba. Singurul lucru important si care poate face diferenta este atitudinea ta de dupa si felul in care stii sa reactionezi intr-o anumita situatie. Conteaza ce gasesti in tine si in sufletul tau. De aici porneste totul.

Astazi am vazut cel mai frumos apus de soare. Fara nici o umbra de pata. Nu mi-a sters greseala. Dar m-a lasat sa respir